Pentru ca investiţiile să vină în sectorul real al economiei şi acesta să se dezvolte în mod dinamic trebuie să fie create condiţii potrivite pentru dezvoltarea mediului de afaceri, este părerea univocă a lui Igor Crapivca, preşedintele clubului republican al oamenilor de afaceri „Timpul”. Dar nu cum procedează guvernul nostru într-un chip duplicitar. Pe de o parte, el declară că face tot posibilul pentru a favoriza businessul, iar pe de altă parte, prin acţiunile sale distruge ambianţa agreabilă creată pentru dezvoltarea afacerilor. Să zicem, se vorbeşte despre crearea unui mediu favorabil pentru derularea businessului. Se pledează pentru reducerea volumului de activităţi licenţiate, pentru slăbirea procesului de reglementare a afacerilor, însă se purcede la mărirea de mai multe ori a impozitelor locale. Drept urmare, antreprenoriatul s-a ales cu o povară fiscală greu de suportat. O altă „surpiză” le pregăteşte Guvernul oamenilor de afaceri, în opinia lui Igor Crapivca, introducerea impozitului pe venit în raport cu persoanele juridice începînd cu 1 ianuarie 2012, pe care dumisale o consideră inoportună. Dea Domnul, ca economia ţării să-şi revină de-a binelea către această dată şi chiar de se va vedea pe picioare, totuna va trebui să beneficieze măcar de 2-3 ani, ca să reuşească să acumuleze niţel profit, să-şi consolideze capitalul, insistă dumnealui. Preşedintele clubului oamenilor de afaceri „Timpul” se arată dezamăgit de faptul că nimeni dintre acei aflaţi la putere nu vor să judece, să acţioneze în deplină conformitate cu spiritul termenilor economici. Adică, să fie în pielea unui agent economic, indiferent de faptul că el este autohton sau străin, ca să realizeze motivele ce îi determină pe reprezentanţii mediului de afaceri să investească, să-şi dezvolte propriile activităţi. Fiindcă, deşi e cunoscut faptul că toţi acei care pornesc o afacere o fac de dragul profitului, acum guvernanţii nu-şi prea dau ghes să reflecteze asupra premiselor care ar conduce la generarea beneficiului. Ce este de făcut pentru ca atît businessul autohton, cît şi cel străin să producă valoare adăugată, profit? Igor Crapivca apreciază în mod prioritar revederea întregii legislaţii care reglementează activitatea economică. Mai întîi de toate, el recomandă cu insistenţă echilibrarea sistemului financiar. Cred că e timpul să facem o delimitare între business şi interesele statului, între preocupările statului şi cele ale societăţii, conchide dumnealui. Trebuie să fie clar pentru omul de afaceri cît poate să-şi pună în propriul buzunar şi cu cît să contribuie la formarea bunului comun. Condiţia ideală ar fi ca businessmanul să aloce cît mai mulţi bani în bugetul de stat. Dar pentru a se ajunge la o asemenea situaţie fericită, se cere respectarea unor condiţii de principiu, punctează liderul acestui grup de oameni de afaceri. Prima premisă ar fi transparenţa folosirii banilor acumulaţi în vistieria statului. O altă condiţie ar fi, în opina dumnealui, implicarea întregi societăţi în realizarea procesului decizional privind atribuirea resurselor bugetare. Nicidecum nu trebuie să ne împăcăm cu situaţia existentă, cînd împărţirea veniturilor publice este competenţa exclusivă a guvernului şi a corpului legislativ. Igor Crapivca susţine că antrenarea societăţii civile, aprofundarea procesului de transparenţă comportă în mod imperios crearea şi funcţionarea unor consiliu consultativ efectiv pe lîngă Ministerul Finanţelor, dar nu de ochii lumii, cum se întîmplă în prezent, care a fost convocat de mai multe ori, dar fără nici un rezultat. Deoarece, conducerea acestui minister nici nu doreşte să ia în seamă recomandările acestui forum, iar în ultimul timp, refuză, în genere, să mai dialogheze cu membrii lui. De altminteri, un asemenea for a fost creat cîndva şi pe lîngă Ministerul Economiei, însă el a împărtăşit aceeaşi soartă ca şi cel de pe lîngă Ministerul Finanţelor. Cum putem să cerem cît mai multă transparenţă, implicarea mai amplă a societăţii civile în procesul decizional de gestionare a finanţelor publice, de reglementare a mediului de afaceri de la nişte ministere, dacă consiliul consultativ de pe lîngă prim-ministrul ţării a devenit o amintire vagă în memoria cuiva? se întreabă omul de afaceri. De o vorbă, s-a trîmbiţat atît de mult despre crearea unui consiliu consultativ participativ la nivel de Guvern, ca după această el să nu se întrunească niciodată. Într-un timp începuse să activeze un consiliu consultativ la Departamentul Vamal, dar în scurt s-a dovedit că el nu are alte menire decît cea de element ornamental, deoarece cazurile de contrabandă nu numai că nu s-au împuţinat, ci, din contra, au devenit mai frecvente. Linia de demarcare dintre putere şi societate, dintre stat şi business se regăseşte în sistemul fiscal, pledează răspicat preşedintele clubului oamenilor de afaceri „Timpul”. Dacă vom concepe un sistem fiscal eficient, funcţionabil, atunci mediul legal de afaceri, Guvernul va fi în măsură să combată economia tenebră, este convingerea lui fermă. Cu alte cuvinte, legislaţia fiscală trebuie perfecţionată în aşa fel, încît ea să încurajeze businessul cinstit. Mai apoi, Guvernul ar trebui să conteze mai mult pe oamenii de afaceri decît pe cinovnici. Numai astfel puterea ar putea să dezvolte real economia ţării. Bunăoară, capitolul 5 al Codului fiscal prevede în mod clar că orice confuzie din legislaţia fiscală trebuie tratată în beneficiul contribuabilului. Pe cînd în viaţă, totul e pe dos. Plătitorul de impozite totdeauna e primul bănuit, el este un nimeni în raport cu organele fiscale. Codul fiscal ar trebui să devină un fel de constituţie care să reglementeze în mod clar relaţiile dintre serviciile fiscale şi contribuabili, să consfinţească toate mecanismele administrării fiscale. Mediul de afaceri pretinde existenţa unui sistem ineficient de asigurări sociale, de asigurări în medicină. Reprezentanţii lui, prin gura lui Igor Crapivca, califică contribuţiile achitate de persoane fizice, juridice în bugetul asigurărilor sociale, în fondul asigurărilor de medicină drept nişte impozite care doar „mănîncă” salariile oamenilor. Or, se afirmă că un sistem de asigurare poate fi tratat ca atare doar în situaţia în care contribuţia unei persoane poate conta pe o garanţie certă. Să zicem, în cazul îmbolnăvirii, deţinătorul de poliţă de asigurare medicală să poată miza pe un tratament exhaustiv. Să manifestă înţelegere, îngăduinţă faţă de multe probleme inerente în procesul de constituire a sistemelor respective de asigurări. Dar, oricum nu se poate admite ceea ce se întîmplă acum în asigurările sociale. S-au planificat cheltuieli de 180 milioane lei pentru finanţarea sistemului birocratic, în timp ce întreg bugetul este de aproape 4 miliarde lei! Contribuţiile sociale pe care le achită agenţii economici nu numai că sînt lipsite de randament, dar constituie şi o povară apăsătoare pentru plătitorii de impozite. Aşa că, ne dumereşte preşedintele clubului „Timpul”, nu trebuie să fie de-a mirării că doar unii agenţi economici îşi pot permite luxul achitării sută la sută a volumului întreg de impozite. Cu excepţia băncilor, întreprinderilor monopoliste. restul, cam 99 la sută din agenţii economici din ţară recurg la plata salariilor în plic. Oamenii din mediul de afaceri cer echilibrarea legislaţiei fiscale şi văd în aceasta o condiţie sigură a suplimentării veniturilor în bugetul public naţional, dar, din păcate, nu sînt auziţi de putere, spune Igor Crapivca. Ce propun ei în mod concret? Conceperea unui sistem fiscal care ar prevedea reducerea poverii contribuţiilor sociale pentru fiecare unitate de produs fabricat, metru pătrat de construcţii în schimbul suplimentării veniturilor în bugetul asigurărilor sociale, medicale. Nu se cere mult, ci doar de voinţă din partea puterii. Dar tocmai aici e buba. Mediul de afaceri nu poate miza pe susţinerea puterii, deoarece, din păcate, nu există un dialog permanent, efectiv între mediul de afaceri şi guvernare, regretă reprezentantul businessului autohton. Guvernarea doar mimează dialogul cu oamenii de afaceri şi aceasta explică în mare măsură de ce stagnează economia ţării. Ea creează aparenţe în acest sens în încercarea doar de a arăta societăţii civile, partenerilor străini cît de deschisă, cît de sensibilă este pentru mediul de afaceri, dar nu o să-i reuşească nimic, este părerea preşedintelui clubului republican al oamenilor de afaceri „Timpul”. Mulţi investitori străini înclină să creadă că mediul de afaceri din ţara noastră s-a înrăutăţit în ultima vreme.

Articolul lui Vlad Loghin,publicat in "Moldova Suverana" la 16.09.2010